mai 26, 2009 la 6:00 pm (Civitas, Dreapta, Politically Correct)
Tags: crestinism, gay, gay fest, lesbiene, lgbt, poponar, religie, toleranta
Ca o recunoaştere şi o cinstire a credinţei creştine a poporului român, Guvernul României aprobă prin Legea nr. 202/2008 – MO 728 din 28.10.2008 două noi sărbători legale, materializate ca zile libere pentru omul muncii:Rusaliile şi Sf. Maria.
Credinţa poporului român transpare pe de o parte din datele statistice (86,8% se declară creştini ortodocşi, iar 4,7% creştini romano-catolici, conform recesământului din 2002), iar pe de altă parte din încrederea foarte mare în Biserică, aşa cum reiese ea din toate cercetările sociale şi sondajele de opinie (80-90% declară o încredere mare şi foarte mare în aceasta).
Pentru oricine are o reprezentare cât de cât conturată a ceea ce înseamnă creştin – măcar de la televizor
– trebuie să aibă o oarecare cunoştinţă despre normele morale şi, implicit, limitările în ceea ce priveşte manifestarea socială. Fără să fie neapărat un habotnic, creştinul de rând nu poate decât să condamne o serie de comportamente, în concordanţă cu normele şi valorile credinţei sale. Un creştin total tolerant sau open mind nu ar mai fi creştin sau nu ar fi decât un ipocrit.
Aprobarea (a 6-a oară?) a paradei comunităţii de sodomiţi şi lesbiene nu înseamnă decât o palmă dată acestui popor pe care guvernanţii noştri s-au prefăut că-l respectă printr-o mişcare ce nu ascundea decât încă o tactică pentru a mai aduna un pic de capital politic. Din păcate însă nu facem decât să întoarcem şi celălalt obraz, la gândul că aşa ne vor europenii – aşteptând cuminţi să ne-o tragă în speranţa că la un moment dat vom fi de-ai lor.
Deşi într-o poziţie incomodă, ne vom bucura de grătărelul pe care îl vom face în aceste noi zile libere, iar singurele referiri la această mult trâmbiţată sărbătoare a toleranţei probabil vor fi doar cele câteva glume deocheate despre mărarul ce ieşea de sub sutienul miselor pe care probabil le-am văzut la ştiri.
Iar urma palmei despre care vorbeam mai sus va fi spălată cu un strop în plus de berică, iar credinţa va rămâne la fel de (ne)chestionabilă, cu sau făr Gay Fest 2009.
Să ne crească!
Scrieti un comentariu
februarie 13, 2009 la 8:25 am (Blogroll, Dreapta)
Postez in continuare o urare de toate cele cu ocazia ocaziilor ocazionate. Nu-i a mea, dar mi-o asum
*. I wanted to send some sort of holiday greeting to my friends, but it is so difficult in today’s world to know exactly what to say without offending someone. So I met with my attorney yesterday, and on his advice I wish to say the following:
Please accept with no obligation, implied or implicit, my best wishes for an environmentally conscious, socially responsible, low stress, non-addictive, gender neutral celebration of the winter solstice holiday, practiced with the most enjoyable traditions of religious persuasion or secular practices of your choice with respect for the religious/secular persuasions and/or traditions of others, or their choice not to practice religious or secular traditions at all. I also wish you a fiscally successful, personally fulfilling and medically uncomplicated recognition of the onset of the generally accepted calendar year 2008, but not without due respect for the calendars of choice of other cultures whose contributions to society have helped make our country great (not to imply that Zimbabwe is necessarily greater than any other country) and without regard to the race, creed, colour, age, physical ability, religious faith or sexual preference of the wishee. By accepting this greeting, you are accepting these terms: This greeting is subject to clarification or withdrawal. It is freely transferable with no alteration to the original greeting. It implies no promise by the wisher to actually implement any of the wishes for her / himself or others and is void where prohibited by law, and is revocable at the sole discretion of the wisher. This wish is warranted to perform as expected within the usual application of good tidings for a period of one year or until the issuance of a subsequent holiday greeting, whichever comes first, and warranty is limited to replacement of this wish or issuance of a new wish at the sole discretion of the wisher.
Disclaimer: No trees were harmed in the sending of this message; however, a significant number of electrons were slightly inconvenienced. *
Mass forward la forward la forward et cetera.
Scrieti un comentariu
octombrie 16, 2006 la 9:50 am (Dreapta)
“Cuvântul „rasă” în accepţie curentă echivalează aproape cu acela de „stil biologic”. În măsura în care termenul „rasă” îl substituim prin acela de „stil biologic”, suntem efectiv puşi în situaţia de a vorba despre rasă în termeni mai apropiaţi de întuiţia şi simţămintele noastre. [...]
Dacă mi s’ar pune întrebarea ce atitudine aş lua faţă de problema amesteculul între rase, as răspunde; nici în această chestiune nu mă îndrumă pretinse descoperiri sau principii ştiinţifice, ci mai curând sensibilitatea mea stilistică. Mă voi declara cu alte cuvinte împotriva amestecului, dar nu din considerente biologice de puritate a plasmei ereditare, ci fiindcă mi se pare că amestecul duce în cele mai multe cazuri la lipsă de stil şi într’un anume sens la lipsă de caracter.
E în joc un elementar simţ al stilului şi un respect cvasi-religios faţă de formele substanţei vitale, simţăminte pe care nu pot şi nu înţeleg să le înving. Simţământul că te găseşti în prezenţa unei rase, care a fost favori-zată de împrejurări prielnice de a se realiza consecvent cu ea însăsi şi de a-şi traduce în fapte creatoare toate virtualităţile, este una din rarele bucurii şi generoase satisfacţii, la care mi s’ar părea monstruos să renunţi cu uşurinţă. Să nu stricăm, să nu nivelăm, să nu spălăcim, noi oamenii, ceeace a răsărit din sânul naturii şi al sorţii cu iresistibila şi convingătoarea putere a unor fenomene originare plastic delimitate prin graţie de sus.
Nu mai puţin condamnabil ar fi însă şi drumul celălalt, al exaltării rasiste. Atitudinea, pretenţioasă în formă, primejdioasă pe cât de naivă în esenţă, a mesianismului rasist, care în ultimele sale consecinţe teoretice şi practice propagă în ascuns sau pe faţă împerialismul spiritual, fizic şi economic al unei singure rase — nu e prin nimic justificabilă.
Simţă-mântul, singurul, care deschide poarta spre un cadru ecumenic, simţământul de evlavie în faţa fenomenului raselor – ne dictează să fim noi înşine, sub stelele noastre, şi să îngăduim celorlalţi să fie şi ei – tot ei înşişi, sub stelele lor”.
Lucian BLAGA
Notă: Rândurile de mai sus sunt asumate de şi reprezintă exclusiv punctul de vedere al autorului şi nu posesorului acestei pagini. Prezentarea pe pagina noastră a acestor gânduri ale autorului semnifică doar respectul nostru faţă de dreptul la opinie şi liberă exprimare a oricărei persoane şi nu implică susţinerea sau negarea de către noi a acestora.
Scrieti un comentariu
