Condamnat în ultimii ani (10?) la o marginalizare mediaticã cred unicã, Michael Jackson s-a retras din lume joi seara.
Iar lumea a început sã-l aplaude din nou.
The King of Pop lasã mostenire o discografie de geniu impresionantã si trei copii.
Acuzatiile si scandalurile care l-au anatemizat sunt lãsate pe fundul coşului de gunoi al tabloidelor şi jelim împreunã un artist care, dorindu-şi o lume non-violentã dedicatã frumuseţii şi iubirii, şi-a construit una proprie, un adevãrat templu-teren de joacã.
Astãzi, acest copil mare a pãrãsit lumea care i-a refuzat o copilãrie eternã.
Joacã plãcutã şi plinã de cântec, Michael!
Aplauze funerare
iunie 28, 2009 la 6:40 am (Blogroll, Civitas, Jurnalism)
Tags: discografie, jackson, king, michael, michael jackson, mj, muzica, rege
O ţară de filosofi
iunie 20, 2009 la 11:13 am (Blogroll, Civitas)
Tags: absolventi, basescu, eduatie, educatie, facultate, facultati, invatamant, marga, someri, universitate, universitati
Printre multele inepţii pe care le spune Întâiul Marinar al Ţării, se întâmplă să strecorea – probabil vreun consilier mai dezgheţat – şi câte o idee inteligentă sau o problematică ce merită a fi luată în considerare.
Săptămâna trecută, în cadrul întâlnirii cu guvernul, marinelu’ scoate în evidenţă faptul că avem învăţământul românesc este esenţialmente teoretic, producând în speţă absolvenţi ne- sau greu încadrabili în producţie. Subliniind dispariţia aproape totală a învăţământului pe vreuri numit de arte şi meserii şi care se afla la mare cinste, domnul nostru aduce în discuţie o problemă asupra căreia, dacă îmi amintesc eu bine, doar domnul Marga s-a mai oprit. Dar aşa cum discontinuitatea măsurilor şi reformelor este la mare cinste urmând succesiunea guvernelor sau miniştrilor, nimeni nu s-a mai preocupa de ea în buna logică dacă nu m-am gândit eu la ea, mai bine o critic sau o fac uitată.
Din păcate cel care atrage din nou atenţia asupra acesteia este un băieţaş care şi-a pierdut credibilitatea şi care, asemenei Întâiului Patriot al Ţării, chiar şi când spune lucruri interesante nu mai este credibil sau luat în serios.
Situaţia este însă într-adevăr gravă şi nu poate fi ascunsă în spatele unui şow, fie el şi rezultat al unei demente hore solidare media-adversari politici-popor: România scoate idioţi cu diplomă pe bandă rulantă, idioţi care automat au pretenţii de intelectuali, visând la posturi de menăgiment. Iar meseriaşii devin încet-încet o elită profesională, din ce în ce mai scumpă şi, cel mai rău, din ce în ce mai greu de găsit.
Într-adevăr, situaţia este în parte generată de idealurile de mărire socială rezultatul educaţiei primare (uneori primate) din familie: să devină om mare. Iar singurul mijloc specificat de această educaţie este diploma de studii superioare – luată, nu neapărat câştigată. Totul pentru a nu deveni un amărât de muncitor.
Pe de altă parte, legislaţia laxă în ceea ce priveşte accederea la statutul de student şi, automat, de absolvet, generează efecte laxative , universităţile – fie de stat sau private – fiind lovite anual de cufureli de absolvenţi. Din păcate, abia încheierea studiilor scoate la iveală rahatul - valurile de diplomaţi devin tsunami-uri de şomeri.
Dar Băse’ nu este cu adevărat conştient de spusele sale. Domnii miniştrii nici atât. Iar omuleţii ce-şi bagă dosare la facultate se bucură de o largă ofertă, pentru orice buzunar şi intelect.
Să ne trăiţi, confraţi diplomaţi! Proşti, dar bine!
P.S. Alături o mostră de ce mai înseamnă azi excelenţa (de la www.visurat.ro): “Pentru performaţa de a termina liceul”.
EBA şi poporul prost
iunie 9, 2009 la 6:13 pm (Alegeri 2009, Blogroll)
Tags: alegeri, Alegeri 2009, basescu, campanie, campanie electorala, candidat, candidat independent, eba, electorat, elena basescu, europarlamentar, partid, portret de presedinte, presedinte, presedintie, vot, vot 2009
Pentru a ne ascunde prostia precum rahatul pisica, după încheierea alegerilor europarlamentare ne-am lăsat antrenaţi în aceeaşi banală şi manipulatorie discuţie privind fraudarea alegerilor. Bineînţeles, am mai adăugat şi puţin zăhărel (pentru plimbare… Plimbare?), aducând în discuţie legitimitatea şi moralitatea (sic!) candidaturii EBei (sau EBA-ei?). 
Oameni buni, adevăratul nostru işu nu este nici autobuzismul electoral şi nici moralitatea unei candidaturi. Ci debilitatea noastră constă în faptul că am trimis în PE 3 maimuţe, fără ca măcar să putem avea vreun ghişeft. Iar vrăjeala cu “Nu daţi fonduri pe prostii, creditaţi la Roumanie” nu va prosti nici un europarlamentar. Şi nici farmecele fetei lu’ tata (deşi, dacă mă gândesc bine, avem experienţa cheeky girls…).
Până una alta trebuie să fim în stare să recunoaştem că am glumit fără perdea şi că nu noi vom fi cei care vom râde la urmă. Mai bine haideţi să ne luăm cuminţi Diazepamul şi să mergem la culcare. Iar în vis, ne va apărea EBA ca zăpada şi cu cei doi pitici, ducând de-ale gurii bunicuţei. Nu, nu… nu amestec poveştile…
Noapte bună, alegători!