O chestiune de stil

“Cuvântul „rasă” în accepţie curentă echivalează aproape cu acela de „stil biologic”. În măsura în care termenul „rasă” îl substituim prin acela de „stil biologic”, suntem efectiv puşi în situaţia de a vorba despre rasă în termeni mai apropiaţi de întuiţia şi simţămintele noastre. [...]

Dacă mi s’ar pune întrebarea ce atitudine aş lua faţă de problema amesteculul între rase, as răspunde; nici în această chestiune nu mă îndrumă pretinse descoperiri sau principii ştiinţifice, ci mai curând sensibilitatea mea stilistică. Mă voi declara cu alte cuvinte împotriva amestecului, dar nu din considerente biologice de puritate a plasmei ereditare, ci fiindcă mi se pare că amestecul duce în cele mai multe cazuri la lipsă de stil şi într’un anume sens la lipsă de caracter.

E în joc un elementar simţ al stilului şi un respect cvasi-religios faţă de formele substanţei vitale, simţăminte pe care nu pot şi nu înţeleg să le înving. Simţământul că te găseşti în prezenţa unei rase, care a fost favori-zată de împrejurări prielnice de a se realiza consecvent cu ea însăsi şi de a-şi traduce în fapte creatoare toate virtualităţile, este una din rarele bucurii şi generoase satisfacţii, la care mi s’ar părea monstruos să renunţi cu uşurinţă. Să nu stricăm, să nu nivelăm, să nu spălăcim, noi oamenii, ceeace a răsărit din sânul naturii şi al sorţii cu iresistibila şi convingătoarea putere a unor fenomene originare plastic delimitate prin graţie de sus.

Nu mai puţin condamnabil ar fi însă şi drumul celălalt, al exaltării rasiste. Atitudinea, pretenţioasă în formă, primejdioasă pe cât de naivă în esenţă, a mesianismului rasist, care în ultimele sale consecinţe teoretice şi practice propagă în ascuns sau pe faţă împerialismul spiritual, fizic şi economic al unei singure rase — nu e prin nimic justificabilă.

Simţă-mântul, singurul, care deschide poarta spre un cadru ecumenic, simţământul de evlavie în faţa fenomenului raselor – ne dictează să fim noi înşine, sub stelele noastre, şi să îngăduim celorlalţi să fie şi ei – tot ei înşişi, sub stelele lor”.

Lucian BLAGA

Notă: Rândurile de mai sus sunt asumate de şi reprezintă exclusiv punctul de vedere al autorului şi nu posesorului acestei pagini. Prezentarea pe pagina noastră a acestor gânduri ale autorului semnifică doar respectul nostru faţă de dreptul la opinie şi liberă exprimare a oricărei persoane şi nu implică susţinerea sau negarea de către noi a acestora.

Posteaza un comentariu